Culturile neolitice descoperite (cultura Noua, Tei, Schnekenberg), apoi cele ce dateaza din epoca bronzului ne indica adevarata vechime a acestei asezari. Descoperirile arheologice de mai tarziu au atestat existenta unor temple dacice in zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente in Piata Sfatului, a unor asezari si cetati pe Dealul Melcilor si in cartierul Valea Cetatii. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de catre autoritatile comuniste.

In Evul Mediu, locuitorii acestui spatiu – romani, maghiari, germani – au contribuit la dezvoltarea orasului si a mai multor targuri, cetati, sate. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomae, Martinsberg, Cetatea (Corona), Schei, Blumana, Noua, Darste, Stupini. Orasul a fost cunoscut sub numele de Brassu, Brasu, Brasov, Orasul Stalin, Kronstadt in germana si Brasso in limba maghiara.

Multumita pozitiei sale geografice si bunelor relatii cu Moldova si Valahia, economia Brasovului a progresat foarte mult, devenind unul dintre cele mai importante centre din Transilvania. Negustorii din Brasov au obtinut privilegii  comerciale si cu celelalte tari romanesti.

Dreptul liber de a aduce bunuri i-a ajutat sa-si dezvolte o comunitate de negustori foarte puternica. In 1786 in Brasov  existau 43 de bresle cu 1227 mesteri. In anul 1839 in oras impreuna cu localitatile apartinatoare inregistra  22.886 locuitori, din care 9.116 (39,8 %) germani, 8.493 (32,7 %) romani si greci, 4.364 maghiari si secui  (23,5 %), 789 tigani (3,5 %), 119 altele (0,5 %). Mestesugarii si negustorii erau cei mai influenti oameni din Brasov. Bunastarea economica a orasului au facut ca Brasovul sa devina o bijuterie arhitecturala. Cele mai importante monumente istorice au fost construite in acea perioada: vechea Primarie, Podul Batusilor unde se afla restaurantul Cerbul Carpatin, Vechiul Granar (astazi minunatul Bistrot de l'Arte), Biserica Neagra (secolul XIV) si biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului.

In secolul al XIV-lea, armatele turcesti aflate la sud de Dunare atacau destul de des regiunea Brasovului. Aceasta situatie i-a determinat pe locuitorii Brasovului sa construiasca un zid de aparare puternic, fortarete si turnuri; munca a durat pana in secolul al XVIII-lea. Orasul a devenit unul dintre cele mai puternice din Transilvania. Fiecare breasla isi avea propriile turnuri si fortarete pe care trebuia sa le intretina si sa le apere de-a lungul secolelor. Astazi puteti vedea ruine ale zidurilor vechiului oras si puteti vizita Fortareata Tesatorilor care in acest moment a devenit muzeu.

In aceasta perioada s-a dezvoltat si cultura Brasovului. Johannes Honterus, un mare umanist german, a lucrat in Brasov in cea mai mare parte a vietii sale, iar diaconul Coresi tipareste tot aici primele carti romanesti. Drept urmare, in secolul al XVI-lea in Brasov se construiesc cateva scoli, biblioteci si edituri. Anul 1688 a fost unul dintre cei mai grei ani din istoria Brasovului care a trebuit sa faca fata in acelas timp rascoalei impotriva armatelor austriece care vroiau sa cucereasca Transilvania, unui incendiu devastator care a distrus cea mai mare parte a orasului si ciumei. Cu toate acestea, increzatori, locuitorii Brasovului au refacut rapid orasul.

Secolul XIX, era progresului, a insemnat foarte mult pentru Brasov. Zidurile orasului au fost partial daramate, permitand un progres rapid. Vechile asociatii conservatoare au fost inlocuite de industriasi si de fabrici. Odata eliberat de restrictiile medievale comertul a fost mai infloritor ca niciodata. Acest lucru a dus si la dezvoltarea  educatiei si presei.

Saptamanalul in limba germana "Siebenbuergen Wochenblatt" infiintat in 1837,  ziarul  "Erdelyi Hirlap"mai apoi "Gazeta de Transilvania", primul ziar politic din Transilvania, luat fiinta in 1838  in tipografia brasoveanului Johann Gött, care a marcat intr-un mod aparte istoria culturala a orasului de la poalele Tampei timp de peste o jumatate de secol.

Prima jumatate a secolului XX si mai ales perioada care a urmat primului razboi mondial au fost vremuri in care Brasovul a devenit al doilea centru economic al Romaniei. Totusi orasul a fost distrus partial in timpul bombardamentelor celui de-al doilea razboi mondial. Din fericire orasul si-a revenit dupa fiecare perioada grea, in principal datorita oamenilor remarcabili care traiesc pe teritoriul sau. Multumita lor locuim aici si impartim acest privilegiu cu vizitatorii orasului.

Muzee care azi pot fi vizitate in Brasov: Muzeul de Istorie Brasov - aflat in Casa Sfatului, Casa Muresenilor, Muzeul primei scoli romanesti din Schei, avand expusa prima carte tiparita in limba romana, Muzeul Fortificatiilor din Tara Barsei - amenajat in Bastionul Tesatorilor, Muzeul-restaurant Cetatuia - aflat in vechea fortificatie de pe Straja (Dealul Cetatii), Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb si Bastionul Graft, Muzeul de Arta, Muzeul de Etnografie si bineinteles Biserica Neagra, Biserica Sf. Nicolae, Biserica Sf. Bartolomeu.